(born 19 Oct 1975 - Deceased 19 Oct 2000)
Writer Ion Sassu-Ducşoara is the first of the sixteen children of Maria and Vasile Sasu, households in Purcareni commune, Brasov county. During Queen Mary`s time, the writer`s parents were elected `the most smoking couple in 7 villages`. Mother Mary was medalized as a heroine mother. Three of the writer`s brothers stood out in the field of art:
actor Constantin Sasu from Craiova
actor Emil Sasu from Constanta
writer Vasile Sasu
(unfortunately left early in this world), who publishes the prose
`The Lake Fairy` .
Ion Sassu-Ducşoara was born on October 19, 1915 in Purcareni commune, Brasov county. Purcarenii is a picturesque village at the foot of the Ciucas mountains, close to the wonderful valley of the Duchess. The writer`s father, Vasile Sasu, a man with a vase, was at one point the mayor of the village. Writer Ion Sassu-Ducşoara was an active member of the
`Association of Writers from Barsei Country` .
Since 1946 he has been a member of the
`of Artists, Writers and Journalists` , having the card signed by
Mihail Sadoveanu . Since April 1949 he has been literary secretary of the
Writers ` in Romania, being delegated to the founding conference of the
Writers` in Romania . He has been literary secretary of the Brasov Writers` Branch for over five years and is still a member of the committee. In 1936, the writer begins with a work in verses
`Radacini` in the magazine
`Plaiuri Sacelene` from Brașov county. He has collaborated with the newspaper
`Tribuna` in Brasov, the magazine
`Education` ,
`Gazeta Transilvaniei` ,
`Sheet for the mind` ,
`The heart and the literature of the second series` , whose editor was until the end of his appearance. He has also collaborated with
`Transylvania` and
`Crang Flowers` .
He has published numerous poems in prose in different anthologies, collections, literature books, almanacs, magazines, etc. During his activity he organized literary dissertations, including the one in 1942 in Fagaras, called
`The Great Transylvanian Writers` where 17 writers from Transylvania participated and where he took a stand against the` Vienna Dictate. `. He also collaborated with the newspaper
`New Road` with poems, prose and a series of folklore articles, especially appreciated by
Ovidiu Papadima , in one of the volumes
` Academy of Studies and Researches of Literary History `.
In the volume
`Chronological Dictionary of Romanian Literature` is mentioned with some excerpts from the volume of folklore
`In the meadows of the sun` . In
`History of literature from the beginning to the present day`, George Calinescu mentioned him to writers and young poets. He was a member of the
`Astra Association` , as well as on the committee until its dissolution.
He felt deeply connected with
Ion Pas, Gala Galaction, G. Calinescu, Ionel Teodoreanu, Szemler Ferenc, Ion Colan, Gh. Tulbure, Valeria Braniste Caliman and Mardare Mateescu, Sextil Puscariu, Petre Homoceanu, Cheatra Child, Dan Tarchila, Grigore Cojan and Mardare Mateescu , Romanian writers and poets. Between 1959-1989 he published various works of social, human and nature nature.
Published volumes:
Poems
Unirea Publishing House, Brasov
Manea“s Squirrel
(prose for youth), Youth Publishing House, Bucharest
The Twins Ballad
Creation House, Brasov
Poetic folklore from southern Transylvania
,
1960In the Holms of the Sun
Creation House, Brasov Publishing House,
1968The Narcissus Glade
Bractus Brasov Publishing House,
1992The Morning Guest
Tipocart Brasovia Publishing House,
1995Carole“s Treasure
Tipocart Brasovia Publishing House,
1995The Prophetical Tomorrow
Transilvania Expres Publishing House,
1997Meanings on the Screen
“Dealul Melcilor“ Publishing House,
2000
DINNER
Plangi Doamne, singur ?
În lume e tarziu
Si ceru–n ploi si vremuri
Se desfoaie.
Am sa desfac mantaua mea
De ploaie,
Ca tare–i noapte-n lume
Si Te stiu
Ca pentr–un gand
Care–ti strigase tie,
Faci haul drum
Si fumul vesnicie.
Si de–ai picat
La ceasul meu de seara,
Încing o vatra buna
De popas.
E casa Ta, ca si odinioara...
În lume e tarziu
Si nu te las.
DYOGENE
Demult , în vremuri padurete
Sub portic antic, policrom,
Barbos si singur prin piete
Batranul Dyogen cata: 'Un om !'
Dar în dogitul lui butoi
El sta si azi ca o sfidare,
Fulgerand bezna pan' la noi
Cu mucul lui de lumanare.
Undefeated
Neînvinse suie padurile–n munti
Ca vantul ce suiera–n ferigi,
Mereu în asalt îndraznind
Ca vulturii cu ochii lor sferici.
Tarana–mpletind–o, adanci radacini
Ca niste turme flamande
Pasc însasi vigoarea strabunilor mei
Tanjind dupa vremuri mai blande.
Neînvinse umbla padurile–n munti
Ca ceturile dese si sure.
Frunzisul cand suna-i poemul bunilor mei
Strarniti din strafund de padure.
Scanteietoare suie padurile n munti
Ca strigatul vremilor mele.
Cantarea lor tanara inunda în timp
Ca apele fluviului, grele.
Snail
Cabana–si cara singur
Modest si ganditor.
Traieste filozoful
Pe propriu–i picior.
De–nalta periscoape
Nainte si–napoi,
Sfideaza spatiul, timpul,
Trecand pe langa noi.
CROCHIU ON THE REAR
(from the volume The Narcissus Glade (1992))Din tarcurile noptii
Cad stelele în dungi
De salti picioru–n culme,
Usor crezi ca le–ajungi.
Dar ele–n traiectorii
Se tes peste Brasov
Si colo jos, în salbe,
Ard galben, roz sau mov.
MAN FROM THRONE
Sedea în scaunul puterii
Peste un palc, omul tacerii.
Mai–marii socoteau, pe drept,
Tace adanc, e un întelept,
Cum ne povatuie degrab
Talcul proverbului arab.
Floare, ganganie sau pom
Îl stiau om, ca orice om,
Cand schiopatand intra–n odaie,
O batranica cu o foaie.
- Om bun, trufia n-a luat aminte
Porunca noua si cuminte !
Omul din jilt, ( i–a nazarit ?)
Nici n-a clipit, nici n–a clintit.
- Asa ? Se–nversuna muierea,
Ma scoti afara cu tacerea ?
Ce–mpungi cu–orbitele în ceata,
Doar ti–am vorbit fata la fata ?
Cand îl smuci de bracinari,
Se rasturna de pe spatar.
Tacutul teapan ca o lada
Suna ca omul de zapada,
Iar cand îl scutura de–o mana
Cazu o traista de tarana.
- Cum, esti doar bulgare de lut ?
De necrezut, de necrezut !
Cand inima–ti deschizi unui tacut
Vezi daca nu–i omul de lut ? ! …
FRIEND
(from the volume Meanings on the Screen (2000))Un vierme, parasind culcusul,
zorea pe trunchiul neted cu urcusul.
Marul în parga, sus pe creanga,
Se clatina în varf ca o talanga.
- O, fiule – al livezii, îti ofer
Prietenia mea, un giuvaer
Ca unul ce adulmeci înaltimile,
Desprins cu verbul si cu stimele,
Tu stii al prieteniei pret
Si–aroma de altoi sau paduret.
Probabil chiar pe Cicero îl stii,
Tribunul marei prietenii,
Ori geometrul care–n stih de aur,
Prietenia si–o facu tezaur.
De–aceea jur, de dragul tau, vecine,
M–as cuibari alaturea de tine
Si fara preget mi–as croi o borta,
Cat mai lipit de vegetala ta aorta.
La vorbe – urzite cu citate dese,
Cugeta marul: ce sentimente–alese !
Deci zvarcolindu–si în inele dindaratul,
A disparut în miezul bun, cumatrul,
S–a înstapanit în casa omului,
De parca însusi era fiul pomului.
Ba, pe furis taie de sub sudura
Chiar firicelul lui de legatura,
Încat lipsit si rupt de seva mama,
Ne mai fiind de nici o zeama,
La–ntaiul vant cazu pe jos
Un mar zbarcit si gaunos.
- E clar, frunzisul sopti,
Gandind la declaratiile–i ferme
Ce soi de prietenie poate fi
Între un mar si–un vierme ?!
Parabole
Semenul meu,
Între talhari a cazut
Si-l coplesira loviturile lor
Dar ranile lui nu se vad.
Sunt mult mai imense si-adanci
De cum pilda le stie...
Si zace lovit între semenii lui,
Dar nici un samarinean milostiv,
Pe drumul de la Ierihon
Nu coboara
Cu un miraculos untdelemn.
La ce bun ?
O trauma psihica,
Cu-acest unguemt nu cedeaza !
Talharii,în pas cu stiinta
Tehnica lor, uluitor si-o perfectionara
Si ei îsi cunosc meseria !
Semenul meu
Între talhari a cazut
Si-l coplesira loviturile lor.
Zace lovit între semenii lui,
Dar fiecare trece ferit
În seaua
Mult mai comoda
Decat un risc iminent.
Talharii au mana abila
Si lunga...
Sa te pui rau cu ei
Pentru o parabola,
Fie ea chiar si divina ?
Si totusi,
Daca nici un samarinean
Nu risca macar un strop de iubire
Moare semenul meu.
GARDENS
Mi-apropii uimit gradinile de sus.
Curg în vibratii cate s-au tot dus
Si-nnmugurind petale saparate,
De toate rastignirile sub luna
Materia, mahnita, se razbuna.
Udate au fost cu lacrimile toate
Atatea desfrunziri cate trecura.
Cu toamnele ce le-am cules pe rand,
Mereu, nedeslusita lor faptura
M-a strabatut. Iar eu, sperand, sperand,
Mi-apropii uimit gradinile de sus.
O, fi-vor toate, cate s-au tot dus ?
Crucifixion
Si a cazut un fulger
Sau steaua, nu mai stiu,
Suceste bine cheia
Si strange-te-n sicriu.
Nu mai te îmbie vremea
Si nu mai creste-n prunci
Decat cu pogorare
În bice si porunci.
De-atat belsug de grindini
Cate–au cazut de sus,
Un bici e orice fulger
Si sta sub bici Iisus.
În mohorat pretoriu
Cloceste bezna goala.
O rastignire noua
Si iar... Pilat se spala !
Parelnic glasu – asuda,
Precipitat sub bolti
Si iar albeste – un ranjet
Încremenit pe colti.
În lipsa de–orice pricini
Si–n lipsa de calai,
Luati–l, preamariti–l
Si rastigniti–l voi !
El, din cutitul crucii
Înduiosat de toti :
O, Tata ! Aceeasi pleava
De farisei si hoti !
40 - 0721.477.107
Works in the patrimony of the foundation
romana
francais
